Parfumurile sintetice: de ce trebuie sa evitam acest ingredient in cosmeticele noastre si cum il recunoastem pe lista de ingrediente

Parfumul este primul lucru pe care îl simţim la orice produs cosmetic. Bun, vezi ambalajul, citeşti eticheta, însă atunci când deschizi recipientul, prima oara intri în contact cu mirosul. După aceea simţi textura, simţi cum se comportă pe piele, iar pentru eventuale beneficii trebuie să treacă mult timp.

Producătorii de cosmetice ştiu cât de important este parfumul pentru succesul comercial obţinut de cosmetice, aşa că aproape toate tipurile de cosmeticele non-bio au parfum sintetic adăugat. Ingredientul „Parfum” sau „Fragrance” trecut pe eticheta unui produs cosmetic înseamnă că acel produs conţine fie parfum sintetic, realizat din ingrediente chimice, fie parfum din ingrediente naturale. Aşa cum în unele zone de la ţară, grăsimea este asociată cu sănătatea, „uite-l, maică, ce gras şi frumos este băiatul lui Nea Popescu”, la fel este şi cu parfumul: pentru mulţi oameni acest ingredient este cel care dă valoare produselor cosmetice, „Fată, mi-am luat o cremă excelentă, miroase a căpşuni de-ţi vine s-o mănânci pe pâine”. De aceea nici măcar scutecele bebeluşilor, nici măcar gelurile anticelulitice, nici măcar substanţele dezinfectante nu scapă de parfumul sintetic, cum se intampla si cu parabenii in cosmetice.

Trebuie clarificat de la inceput: fabricantii de cosmetice au de ales intre patru variante atunci cand vor sa aplice un miros produsului lor cosmetic. Varianta 1 – sa foloseasca parfum sintetic, din ingrediente chimice, caz in care pe lista de ingrediente apare cuvantul Parfum (sau Fragrance). Varianta 2 – sa foloseasca parfum natural, caz in care pe lista de ingrediente apare tot cuvantul Parfum (sau Fragrance). Varianta 3 – sa foloseasca uleiuri esentiale, caz in care pe lista de ingrediente vor aparea acele uleiuri. Varianta 4 – sa nu foloseasca deloc parfumuri sau uleiuri, sa-l lase doar cu mirosul ingredientelor.. Despre parfumul sintetic este vorba în acest articol, nu despre uleiurile esenţiale sau alte substanţe care produc miros. Peste 3.000 de ingrediente chimice sunt folosite în lumea intreaga la producţia diferitelor parfumuri. De reţinut: nici parfumurile şi nici uleiurile esenţiale nu aduc nici un beneficiu funcţional comseticelor, ci doar un miros plăcut pentru nas.

Parfum sintetic (fragrance): de ce trebuie sa evitam aceasta substanta in cosmeticele noastre

• Parfumurile sunt sursă majoră de iritaţii, potenţial declanşator de alergii şi dermatite şi pot produce migrene, potrivit unui studiu. O comisie a Uniunii Europene a formulat un document (link la finalul acestui articol) despre alergenii prezenti in parfumuri si despre obligativitatea mentionarii lor pe eticheta.
• Potrivit unui alt studiu (toate sursele mele sunt la finalul articolului) efectuat în Marea Britanie, parfumul sintetic este cea de-a doua cauză de producere a alergiilor la pacienţii care se prezintă în clinicile dermatologice.

PEG (Polyethylene Glycol): de ce trebuie sa evitam aceasta substanta in cosmeticele noastre si cum o recunoastem pe lista de ingrediente

PEG (Polyethylene Glycol) este un compus provenit din industria petro-chimica, utilizat masiv in industria cosmetica. Sunt sigura ca il remarcati si voi in lista de ingrediente a cosmeticelor, in cazul in care aveti curiozitatea sa o cititi. Eu chiar am avut o nedumerire personala cu privire la acest ingredient, ce iese in evidenta atunci cand studiezi lista de ingrediente. Aceste trei initiale, PEG, nu par foarte amenintatoare atunci cand le vezi, dar nici nu spun nimic despre ce ar putea reprezenta. Fata de toate acele nume lungi si dubioase de substante chimice prezente in cosmetice, PEG suna chiar ok.

Dar din pacate nu este deloc asa. PEG (Polyethylene Glycol) este o substanta chimica folosita ca agent de ingrosare, emolient si solvent, ce poate contine compusi foarte periculosi pentru sanatate, inclusiv 1,4 Dioxan – cunoscut cancerigen interzis in mai multe tari. Pe recipientele cosmeticelor, PEG apare de multe ori insotit de un numar, cum ar fi PEG-6 sau PEG-150.

PEG (Polyethylene Glycol): de ce trebuie sa evitam aceasta substanta in cosmeticele noastre

• Polyethylene Glycol-ul are rolul de a ajuta alte ingrediente sa patrunda mai usor in piele, de a stimula absortia. Aceasta functie a PEG este in special periculoasa atunci cand produsul cosmetic contine si alte ingrediente daunatoare, care patrund astfel in piele mai usor. PEG se comporta ca vehicul de transport pentru aceste ingrediente. Cu cat mai mic este numarul de dupa literele PEG, cu atat mai mult stimuleaza absortia in piele.
• Potrivit unui raport al Journal of Toxicology – Cosmetic Ingredient Review, impuritatile din ingredientul PEG pot contine celebrul compus chimic 1,4 Dioxan, recunoscut cancerigen, dar si metale grele (in cantitati mici, este adevrat), cum ar fi plumb, fier, cobalt sau nichel.
• Folosit pe pielea ranita, PEG poate provoaca iritatii.

Phenoxyethanol: de ce trebuie sa evitam aceasta substanta in cosmeticele noastre si cum o recunoastem pe lista de ingrediente

Ati auzit vreodata pe cineva spunand ca de fapt cosmeticele bio sunt mai periculoase decat cele nonbio? Ca inlocuiesc unele ingrediente cosmetice periculoase cu altele si mai toxice? Eventual si ca marile corporatii sunt implicate, cu un scop malefic neprecizat? Eu am auzit aceste lucruri de mai multe ori, atat in conversatii, cat si in comentarii care apar din cand in cand pe Jurnal Bio. Si îi avem pe de-o parte pe cei complet neinformaţi, care vorbesc ca să se afle în treabă, dar avem şi o categorie de oameni care atunci când le ajunge la urechi o informaţie, îşi pun două – trei întrebări. Stând de vorbă cu mai multe persoane, am aflat şi eu despre „Controversa Phenoxyethanol”.

Phenoxyethanol-ul a apărut în urmă cu mai mulţi ani ca o alternativă la parabeni. În contextul dezbaterilor despre efectele nocive ale parabenilor, unele companii producătoare de cosmetice bio şi naturale au găsit acest ingredient despre care nu se ştia mare lucru în urmă cu mai mulţi ani: Phenoxyethanol – un conservant care a înlocuit parabenii în mai multe produse cosmetice bio, şi naturale. În cosmeticele non-bio pot fi găsite în creme de plajă, scruburi, creme hidratante, geluri de duş şi alte tipuri. Între timp, au apărut mai multe studii care demonstrează efectele toxice ale Phenoxyethanol-ului, în special atunci când se foloseşte în concentraţie 100%, nu neapărat în cosmetice. Evident că a început să „curgă” cu acuze: „voi, producătorii de cosmetice bio, înlocuiţi ingredientele periculoase cu altele şi mai periculoase…”.

Lucrurile nu au rămas aşa, în mod evident, şi organismele de certificare a cosmeticelor bio au eliminat Phenoxyethanol-ul de pe lista substanţelor permise în cosmeticele bio pe care le certifică. Ştiţi cum este cu certificarea cosmeticelor bio: producătorul prezintă instituţiei de certificare lista de ingrediente utilizată, în care nu au voie să se găsească substanţele de pe lista neagră.

Ftalatii (Diethyl phthalate – DEP si Dibutyl phthalate – DBP): de ce trebuie sa evitam aceasta substanta in cosmeticele noastre si cum o recunoastem pe lista de ingrediente. Campania ”Pe cuvant de chimist” continua

„Catavencu: Pana cand sa n-avem si noi ftalatii nostri?… Anglia-si are ftalatii sai, Franta-si are ftalatii sai, pana si chiar Austria-si are ftalatii sai, in fine oricare natiune, oricare popor, oricare tara isi are ftalatii sai (ingrasa vorbele.)… Numai noi sa n-avem ftalatii nostri!”, ca sa-l parafrazez pe Caragiale – O scrisoare pierduta. Gluma este gluma, dar cu ftalatii nu prea este de ras. Ftalatii sunt o substanta chimica utilizata pe scara larga de peste 80 de ani. Industria cosmetica se mandreste cu acest produs in cosmetice non-bio cum ar fi: sampoane, lotiuni, antiperspirante, creme de plaja, creme autobronzante, produse de machiaj, parfumuri sau oja.

De ce se folosesc ftalatii? Pentru ca sunt o substanta ieftina solubila (in care se dizolva alte ingrediente). Ei sunt cei inmoaie cremele, cresc rezistenta stratului de oja aplicat si au alte efecte, cum ar fi ca dau senzatia de piele hidratata.

Ftalatii (Diethyl phthalate – DEP si Dibutyl phthalate – DBP): de ce trebuie sa evitam aceasta substanta in cosmeticele noastre:

Sodium Laureth Sulfate (SLES): de ce trebuie sa evitam acest sulfat in cosmeticele noastre si cum il recunoastem pe lista de ingrediente. Campania ”Pe cuvant de chimist”

Inainte sa stiu despre cosmeticele bio si despre ingredientele ce trebuie evitate in cosmeticele familiei mele, imi amintesc ca am ramas surprinsa cand am primit de la cineva un gel de dus „ieftin si bun” care facea f.f.f. multa spuma. Zici ca eram in filmul „Petrecerea”, cu Peter Sellers. De atunci am intrat eu la banuieli, pentru ca nu este lucru normal ca unul dintre cele mai ieftine geluri de dus din hypermarket sa faca atata spuma. M-am gandit ca este vorba de vreo substanta chimica dubioasa, dar nu am avut curiozitatea sa aflu mai multe informatii de pe Internet.

As fi aflat de atunci de existenta ingredientului Sodium Laureth Sulfate (SLES), substanta chimica ieftina, aflata la indemana companiilor producatoare de cosmetice, care o utilizeaza pe scara larga de peste 50 de ani..

In ce cosmetice gasim Sodium Laureth Sulfate (SLES)?
Sodium Laureth Sulfate (SLES) este un ingredient pe care il vom gasi in multe tipuri de produse cosmetice: sapun lichid, spumant de baie, sampon, pasta de dinti, sapun de vase, detergent de rufe, substante de indepartat petele, aftershave, apa de gura, crema de plaje sau crema hidratanta. Este un agent eficient de curatire si are proprietatea de a produse spuma. De aceea se foloseste si in substantele de curatat vehiculele. In acelasi mod in care curata uleiurile de pe suprafata masinii, la fel curata si grasimea de pe corp, putand cauza uscarea pielii.

Sodium Laureth Sulfate (SLES): de ce trebuie sa evitam acest sulfat in cosmeticele noastre

Parabenii: de ce trebuie sa ii evitam in cosmeticele noastre si cum ii recunoastem pe lista de ingrediente. Campania ”Pe cuvant de chimist” incepe!

Care e faza cu parabenii astia? Aud intrebarea aceasta de la prieteni si cunostinte carora le trece pe la ureche cuvântul „paraben” si nu stiu de unde sa-l apuce. Stiu ei ca este vorba de o substanta legata de cosmetice si ca are un sens mai degraba negativ si imi cer mie sa ii lamuresc. Mai grav este când afla despre parabeni de la acei producatori foarte mari de cosmetice non-bio care au si doua-trei game de cosmetice fara parabeni si comunica agresiv acest lucru: „produs fara parabeni”. Daca ajungi sa te educe marii producatori de cosmetice, ar trebui sa-ti pui unele probleme, zic eu. La fel daca te educa Danone in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa. In fine, deviem de la subiect si nu este cazul.

Buuun, sa lasa liderii mondiali in cosmetice si bugetele lor colosale de marketing si sa revenim la parabeni.

In ce cosmetice gasim parabenii?
Parabenii sunt de fapt un conservant, cel mai utilizat conservant din cosmetice. Potrivit unor studii, intre 75 si 90% din cosmetice contin parabeni. Ii gasiti in sampoane, geluri de dus, lotiuni de corp, creme, deodorante si alte produse cosmetice. Parabenii se folosesc de peste 50 de ani in industria cosmetica, ei sunt cei care ajuta cremele depozitate in atmosfera umeda din baie sa reziste si 18-24 de luni dupa ce le desfaci, sa nu se strice. Asta da eficienta! Dar cu ce pret?

Cum recunoasteti parabenii in lista de ingrediente a cosmeticelor
Pe etichetele de cosmetice nu veti vedea niciodata scris mare ”contine parabeni”. 🙂 Uitati-va in schimb cu atentie dupa urmatoarele nume de ”de scena”: methylparaben (E218), ethylparaben (E214), propylparaben (E216), butylparaben, isobutylparaben. Asa ii veti idenitifica pe lista de ingrediente a cosmeticelor.

Parabenii: de ce trebuie sa ii evitam in cosmeticele noastre

Principala problema a parabenilor este ca patrund usor prin piele atunci cand folosim un produs cosmetic care ii contine. Prin piele, sunt absorbiti de organism. In corpul uman, acest conservant se comporta ca un hormon, ceea ce perturba sistemul endocrin. Mai departe, sistemul endocrin elibereaza hormoni in sange.

Acestea sunt lucrurile clare, de necontestat despre parabeni.

In ceea ce priveste efectele nocive ale parabenilor, exista mai multe studii efectuate, dar deocamdata nicio lucrare stiintifica unanim recunoscuta nu a formulat o concluzie definitiva. Sau cel putin nu am gasit eu. Cu toate acestea, daca pui cap la cap toate informatiile existente pana acum si esti normal la cap, renunti imediat la cosmeticele cu parabeni folosite de tine, de copiii tai, de sotul tau si de toti care iti sunt dragi. De ce?

Pe cuvant de chimist: Cele 11 ingrediente pe care trebuie să le eviti in cosmeticele tale. O campanie Jurnal Bio

Ultima lecţie de chimie la care am asistat a fost în clasa a VIII-a, în şcoala generală. Ultima notă de la chimie a fost, din ce îmi amintesc, un 9 sau un 10 acordat pe merit, deşi niciodată nu m-a pasionat prea mult subiectul. Dar aş suna-o acum pe d-na profesoară să discut despre un subiect care nu există în nici un manual de chimie de şcoală generală sau de liceu (aşa cred eu): ingredientele chimice din produsele cosmetice. Tot căutând pe Internet să înţeleg ce este cu aceste ingrediente plasate în multe liste negre, am ajuns până la unele formule chimice, pe care le descifrezi doar dacă te pricepi la chimie, de aceea mi-ar fi utilă acum d-na profesoară. 🙂

Începe campania
Jurnal Bio lansează campania „Pe cuvânt de chimist: Cele 11 ingrediente pe care trebuie să le eviţi în cosmeticele tale”. Pentru cei care îşi doresc să înţeleagă diferenţele dintre cosmeticele organice şi cele non-organice, să descopere avantajele cosmeticelor bio dar şi motivele pentru care trebuie să plătească mai mult pentru ele, să se orienteze mai bine la cumpărături, Jurnal Bio porneşte o serie de articole în care 11 ingrediente chimice vă vor fi prezentate pe toate părţile. Veţi afla în ce cosmetice apar, ce efecte negative provoacă şi de ce le utilizează companiile de cosmetice în produse. Sper ca seria aceasta de articole să ajute cât mai multe persoane să citească corect lista de cumpărături, să înţeleagă ce riscuri prezintă unele produse cosmetice şi să ia decizii mai informate.

Ştiţi deja despre mine că nu sunt chimist, nu conduc un laborator de analize în care să testez produsele cu microscopul meu, nu sunt academician de renume mondial, doctor în chimie. Dar de mai multe luni încerc să mă documentez în surse de încredere mai mare decât celebrul „am citit io pe net” şi să citesc inclusiv studii serioase şi analize independente.